anulare contract de către parte

5 aspecte esențiale despre anulare contract: nulitate absolută și nulitate relativă

Contractul, ca act juridic bilateral, stă la baza numeroaselor relații sociale și economice. Fiecare contract încheiat între două sau mai multe părți generează obligații și drepturi pentru acestea sau, uneori, chiar pentru terțe persoane. Totuși, nu toate contractele sunt valabile din punct de vedere juridic.  Anulare contract este sancțiunea aplicabilă când părțile semnatare ale unui contract încalcă condiții esențiale prevăzute de lege pentru valabilitatea lui. Contractul poate fi lipsit de valoare juridică, iar efectele sale, inversate.

Dar ce înseamnă mai exact anularea unui contracte? Care este diferența dintre nulitate absolută și nulitate relativă? Află din acest articol.

1. Anulare contract: ce înseamnă?

Anularea contractului este o sancțiune.

Anularea unui contract reprezintă o sancțiune juridică aplicată atunci când acesta încalcă condițiile legale de validitate care ar fi trebuit respectate de părți la momentul semnării sale. Practic, anularea contractului este o formă de sancțiune ce intervine pentru a corecta nerespectarea legii.

Sancțiunea nulității contractelor are rolul de a proteja ordinea juridică, interesele terților și ale societății în ansamblul ei. Garantează respectarea regulilor de drept de către părțile implicate. Scopul sancțiunii de anulare contract este:

Protejarea legilor

Prin aplicarea sancțiunii nulității unui contract, se sancționează încălcarea normelor imperative prevăzute de lege, precum cele care vizează legalitatea obiectului contractului sau consimțământul valabil al părților implicate.

Protejarea intereselor terților

Prin anularea unui contract nul, se previne prejudicierea uneia dintre părți sau a terților care ar putea fi afectați de un act juridic ilegal. În situația părților care încheie contracte pentru a eluda norme legale, sancțiunea nulității are rolul de a proteja interesele terților ce ar putea fi prejudiciați.

Menținerea ordinii publice

Mecanismul restituirii prestațiilor are rolul de a elimina contractele nule din sfera juridică pentru a remedia consecințele negative produse de încălcarea dispozițiilor legale care au cauzat nulitatea contractului.

Anularea contractului are efecte asupra prestațiilor părților.

Un contract declarat nul este considerat ca și cum nu ar fi existat niciodată din punct de vedere juridic. Aceasta înseamnă că drepturile și obligațiile pe care părțile le anticipau la momentul semnării contractului nu se mai nasc, iar niciuna dintre părți nu poate pretinde executarea prestațiilor conform actului nul. Scopul acestei sancțiuni este de a proteja ordinea juridică, interesele generale și, în cazul nulității relative, interesele specifice ale părților prejudiciate.

Efectul nulității se aplică retroactiv, ceea ce presupune că orice prestații deja efectuate trebuie restituite, iar situația juridică a părților trebuie readusă la starea anterioară semnării contractului. Mai multe despre efectele anulării contractelor în secțiunile următoare.

Astfel, anularea contractului nu doar că împiedică producerea de noi efecte juridice, dar asigură compensarea părților prin restituirea prestațiilor și, dacă este cazul, repararea prejudiciilor cauzate de actul juridic nul.

Situația părților după anulare contract.

După anularea unui contract, părțile revin la situația juridică în care s-ar fi aflat dacă actul nu ar fi fost niciodată încheiat. Aceasta înseamnă că toate drepturile și obligațiile generate de contract își pierd valabilitatea, iar nicio parte nu mai poate pretinde executarea prestațiilor viitoare.

După anulare contract, părțile vor putea încheia un nou contract cu același obiect, cu respectarea tuturor prevederilor legale. Nu există nicio interdicție în aceste sens, cât timp noul contract respectă dispozițiile legii.

2. De câte tipuri poate fi nulitatea unui contract?

Diferența între nulitate absolută și nulitate relativă

Există două categorii principale de cauze care pot duce la nulitatea unui contract: încălcarea unor dispoziții legale imperative sau lezarea intereselor legitime ale uneia dintre părți sau un interes privat.

În funcție de tipul interesului protejat de dispoziție legal încălcată, nulitatea contractului poate fi:

Anulare contract: nulitate absolută

Nulitatea absolută a unui contract apare atunci când contractul încalcă o normă de ordine publică sau o dispoziție legală imperativă.

🔍 Un exemplu de nulitate absolută este un contract care are ca obiect o operațiune juridică ilicită.

Un contract care nu respectă formalitățile de autentificare necesare pentru semnarea lui este sancționat tot cu nulitate absolută. De exemplu, contractul de întreținere trebuie semnat la notar. Semnarea lui cu semnătură electronică sau olografă, fără formalități notariale, atrage nulitatea absolută. Legea nu prevede aceeași cerință pentru contractul de închiriere sau contractul de comodat, astfel că ele pot fi semnate în orice modalitate aleasă de părți.

Anulare contract: nulitate relativă

Nulitatea relativă apare atunci când un viciu de consimțământ afectează voința uneia dintre părți sau când este încălcată alte prevedere a legii care protejează un interes privat.

Viciile de consimțământ reprezintă împrejurările care afectează voința liber exprimată a unei părți, făcând ca acordul să nu reflecte adevărata intenție. Cele mai frecvente vicii care pot genera anulare contract sunt:

  • Eroarea: când partea semnează contractul bazându-se pe informații false sau greșite.
  • Dolul: când partea este indusă în eroare să semneze contractul prin înșelăciune sau dol. Câteodată, asemenea manevre pot fi și de natură penală.
  • Violența: când semnarea contractului este impusă prin constrângere fizică sau morală.
  • Leziunea: când una dintre părți suferă un prejudiciu economic evident, iar dezechilibrul dintre prestații face ca voința sa să nu fie liber exprimată.

Viciile de consimțământ pot fi invocate de partea prejudiciată pentru a solicita anulare contract, iar instanța poate, după caz, să dispună și repararea prejudiciului suferit.

Diferența între nulitatea totală și parțială a contractului

Nulitatea unui contract poate fi totală sau parțială, în funcție de gravitatea încălcării legii și de impactul acesteia asupra clauzelor contractuale.

Nulitate totală contract

Nulitatea totală a contractului intervine atunci când viciul afectează contractul în ansamblul său. În acest caz, întregul contract este lipsit de efecte juridice, iar părțile revin la situația anterioară semnării.

🔍 Exemplu: lipsa obiectului contractului sau lipsa consimțământului unui părți.

Nulitate parțială contract

Nulitatea parțială a contractului se aplică atunci când doar o anumită clauză sau parte a contractului este contrară legii, dar restul prevederilor pot rămâne valabile și aplicabile. În aceste situații, instanța sau părțile elimină clauza nulă, fără a afecta existența contractului în ansamblul său.

De exemplu, o clauză abuzivă dintr-un contract între consumatori cu profesioniști, privind penalități disproporționate, poate fi eliminată, dar restul contractului poate rămâne valabil.

Concluzii

În practică, nulitatea absolută și nulitatea relativă se pot manifesta fie în întregime asupra contractului, fie doar asupra unor clauze. Astfel, un contract încheiat cu încălcarea legii – de exemplu, unul care are ca obiect un scop ilicit – va fi lovit de nulitate absolută totală, întregul act fiind lipsit de efecte. În schimb, dacă doar o clauză contravine legii (de pildă, o clauză abuzivă într-un contract de adeziune), nulitatea va fi absolută, dar parțială, restul prevederilor continuând să producă efecte.

La fel, nulitatea relativă poate fi totală sau parțială, în funcție de gravitatea viciului care a afectat consimțământul sau încălcarea interesului privat. Dacă o persoană a fost constrânsă prin violență să semneze, întreaga convenție va fi anulată pentru protejarea părții vătămate. Dacă, însă, viciul privește doar o parte a contractului – de exemplu, acceptarea unei clauze din eroare sau prin dol – sancțiunea va opera doar asupra acelei clauze, lăsând restul contractului valabil.

3. Anulare contract: de ce este importat să știu ce tip de nulitate afectează contractul?

Remediile juridice în caz de anulare contract sunt similare indiferent de tipul nulității – nulitatea absolută sau nulitate relativă. Există însă diferențe importante privind persoanele care au dreptul să solicitate anularea contractului, termenele de prescripție aplicabile și alte reguli de invocare.

Determinarea tipului de nulitate a contractului depinde de analiza atentă a circumstanțelor în care acesta a fost încheiat și de natura normelor juridice încălcate. Un prim pas este să verifici dacă normele încălcate sunt imperative, de ordine publică – de exemplu, interdicția de a încheia contracte cu obiect ilicit sau imoral. Într-o asemenea situație, vorbim despre nulitate absolută, care protejează legea și interesele generale.

Dacă, însă, încălcarea privește interese private – precum lipsa consimțământului valabil, eroarea, dolul sau lipsa capacității de exercițiu – sancțiunea va fi de nulitate relativă, destinată să protejeze partea vătămată.

Nu există o regulă universal valabilă pentru toate situațiile, întrucât regimul juridic al nulității diferă în funcție de tipul de contract (civil, comercial, de muncă, administrativ etc.) și de domeniul de aplicare. De exemplu, anularea unui contract comercial poate urma reguli distincte față de anularea unui contract administrativ.

Pentru a evita riscul unor interpretări greșite și pentru a înțelege corect efectele nulității contractului, este recomandat să consulți un avocat specializat înainte de a face orice demers în instanță pentru constatarea nulității.

4. Anulare contract: procedură

Cine poate cere anularea contractului?

Părțile din tranzacție și, uneori, terții, pot cere aplicarea sancțiunii de anulare contract.

Nulitate absolută contract

Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, indiferent dacă este parte în contract sau terț, deoarece protejează interese generale. În plus, Ministerul Public (procuratura) are dreptul să invoce nulitatea absolută atunci când există un interes public.

Instanța de judecată poate constata nulitatea absolută din oficiu atunci când, pe parcursul analizei contractului, observă că acesta încalcă norme imperative, de ordine publică sau bune moravuri. Aceasta înseamnă că nu este nevoie ca părțile să solicite în mod expres anularea contractului: judecătorul are obligația să protejeze ordinea juridică și interesele generale, putând pronunța constatarea nulității chiar din propria inițiativă.

Nulitate relativă contract

Nulitatea relativă, spre deosebire de cea absolută, poate fi invocată exclusiv de partea prejudiciată – adică persoana al cărei interes privat a fost afectat de încheierea contractului. În anumite situații limitate, legea permite și unor terți cu interes legitim să solicite constatarea nulității relative.

O cauză de nulitate relativă nu poate fi constatată de instanță din oficiu, spre deosebire de cele de nulitate absolută. Sancțiunea trebuie solicitata expres de partea prejudiciată, prin formularea unei cereri. Numai această parte are dreptul să ceară anularea contractului în instanță, în termenul legal prevăzut de lege.

Termene de prescripție anulare contract

Cauzele de nulitate absolută pot fi invocate oricând, fără o limită de timp, deoarece acestea protejează interesele generale ale societății și ordinea juridică. Excepțiile sunt rare și prevăzute expres de lege, de exemplu în situații speciale în care anumite contracte sunt supuse unor reguli particulare de prescripție. Astfel, anularea unui contract pentru nulitate absolută poate fi cerută chiar și după mulți ani de la încheierea acestuia, dacă se constată încălcarea normelor imperative.

Cauzele de nulitate relativă, în schimb, au un termen de prescripție limitat, care, de regulă, este de 3 ani. Acest termen începe să curgă fie de la data încheierii contractului, fie de la data la care partea prejudiciată a aflat despre cauza care poate duce la anularea contractului (de exemplu, descoperirea unui viciu de consimțământ, cum ar fi eroarea sau dolul). După expirarea acestui termen, partea vătămată își pierde dreptul de a solicita anularea contractului, iar contractul rămâne valabil între părți.

Poate un contract nul să devină valabil?

Nulitate absolută contract

În cazul nulității absolute, contractul nu poate fi validat de părți. Chiar dacă părțile ar dori să confirme sau să remedieze actul juridic nul absolut, încălcarea normelor imperative sau de ordine publică împiedică validarea acestuia prin simpla voință.

Practic, nulitatea absolută este irevocabilă, iar contractul rămâne lipsit de efecte juridice, protejând astfel interesul general și ordinea juridică.

Nulitate relativă contract

În schimb, nulitatea relativă poate fi remediată prin confirmarea contractului de către partea prejudiciată.

Aceasta se poate face fie explicit, printr-o declarație formală de validare, fie tacit, prin comportament care arată că partea renunță la dreptul de a solicita anularea. Continuarea executării contractului sau acceptarea prestațiilor de către partea prejudiciată confirmă un contract nul relativ. Condiția esențială este că partea prejudiciată trebuie să cunoască cauza de nulitate și să decidă să își exercite dreptul de confirmare.

De exemplu, o persoană care a semnat un contract de prestarea servicii IT sub influența unei erori poate decide să confirme contractul, renunțând astfel la dreptul de a-l anula.

5. Anulare contract: efecte

Cele mai frecvente consecințe ale unui contract nul sunt:

Încetarea imediată a contractului

Când un contract este declarat nul, în special în cazul nulității absolute, acesta este considerat nul de la început („ab initio”), adică nu a produs niciodată efecte juridice valide. Efectul imediat al acestei constatări este încetarea tuturor obligațiilor viitoare ale părților: nicio parte nu mai este obligată să execute prestații sau să facă plăți conform contractului respectiv.

Regula este esențială pentru a proteja ordinea juridică și interesele generale ale societății, asigurând că un contract ilicit sau contrar legii nu poate fi executat sub nicio formă, indiferent de voința părților.

🔍 Exemple practice:

  • în cazul unui contract de vânzare-cumpărare a unui bun interzis prin lege, chiar dacă părțile ar fi început livrarea bunurilor sau plata prețului, obligațiile viitoare încetează imediat după constatarea nulității.
  • la un contract de furnizare de servicii ilegale pe termen lung, prestarea serviciilor programate pentru lunile viitoare se oprește automat din momentul aplicării sancțiunii de anulare contract.

Restituirea prestațiilor după anulare contract

Atunci când un contract este declarat nul, părțile trebuie să restituie reciproc prestațiile efectuate în baza acestuia. Aceasta înseamnă că bunurile, sumele de bani sau serviciile primite trebuie returnate, astfel încât fiecare parte să revină la situația în care se afla înainte de încheierea contractului.

Scopul acestei măsuri este restabilirea echilibrului între părți și prevenirea îmbogățirii nejustificate a uneia dintre ele.

🔍 Exemplu practic:

Dacă un contract de vânzare-cumpărare este anulat, cumpărătorul trebuie să returneze bunul, iar vânzătorul să restituie prețul plătit.

Repararea prejudiciului după anulare contract

Pe lângă restituirea prestațiilor, partea prejudiciată – adică persoana care nu este responsabilă pentru cauza nulității – poate solicita repararea prejudiciului cauzat de încheierea și executarea contractului nul. Aceasta include daunele directe sau indirecte suferite ca urmare a raportului juridic nul, pentru a compensa pierderile suferite.

🔍 Exemple de contracte nule:

  • un contract prin care o persoană vinde un bun care nu îi aparține constituie o încălcare gravă a normelor legale și este considerat nul absolut.
  • un contract de împrumut semnat sub influența amenințărilor poate fi declarat nul relativ la solicitarea persoanei prejudiciate.
  • un contract de închiriere semnat de un minor fără acordul părinților. acest contract poate fi anulat, deoarece minorii nu pot încheia contracte de închiriere fără consimțământul legal.
  • un contract de vânzare a unui bun protejat prin lege. Vânzarea unor bunuri protejate prin lege, precum bunuri ale statului sau specii protejate de animale, este nulă.

6. Anulare contract vs. anulare acte de procedură în procese de judecată

Anularea unui contract reprezintă sancțiunea juridică care constată nulitatea totală sau parțială a unui contract, fie absolută, fie relativă, în funcție de gravitatea încălcării legii sau a prejudiciului adus părților. Scopul este eliminarea efectelor juridice ale contractului și protejarea ordinii juridice sau a interesului părții prejudiciate. Anularea contractului afectează direct relațiile dintre părți și poate fi invocată de cei interesați, Ministerul Public sau instanță (pentru nulitatea absolută) ori doar de partea vătămată (pentru nulitatea relativă).

Anularea actelor de procedură în procese civile, pe de altă parte, se referă la sancționarea neregularităților în cadrul procesului judiciar, fără a afecta, în mod direct, relațiile contractuale dintre părți. Aceasta poate fi dispusă de instanță atunci când un act procedural a fost efectuat cu vicii de formă, cu încălcarea drepturilor părților sau a normelor procesuale.

Scopul este asigurarea legalității procesului civil și corecta judecare a dosarelor. Este protejat dreptul la apărare al părților în fața instanțelor judecătorești.

7. Întrebări despre anulare contracte

Ce se întâmplă dacă descopăr că un contract pe care l-am semnat este nul?

Dacă descoperi că un contract pe care l-ai semnat este nul, poți solicita anularea lui în instanță. În urma anularii, părțile trebuie să se întoarcă la situația în care se aflau înainte de încheierea contractului.

Ce este un viciu de consimțământ?

Un viciu de consimțământ este o problemă care afectează voința uneia dintre părți la momentul încheierii contractului. Cele mai frecvente vicii de consimțământ sunt eroarea, dolul și violența.

Ce este eroarea în cadrul unui contract?

Eroarea este o falsă reprezentare a realității care determină o persoană să încheie un contract pe care altfel nu l-ar fi încheiat. De exemplu, dacă cumperi o mașină crezând că are o anumită putere, iar în realitate are o putere mai mică, poți invoca eroarea pentru a anula contractul.

Ce este dolul în cadrul unui contract?

Dolul este o manevră frauduloasă prin care o persoană induce în eroare pe cealaltă pentru a o determina să încheie un contract. De exemplu, dacă un vânzător îți ascunde un defect major al unui produs pe care vrei să-l cumperi, este vorba de dol.

Ce este violența în cadrul unui contract?

Violența este exercitarea unei constrângeri asupra unei persoane pentru a o determina să încheie un contract. Aceasta poate fi o violență fizică sau psihică.

Ce se întâmplă dacă o clauză dintr-un contract este nulă?

Dacă o singură clauză dintr-un contract este nulă, întregul contract nu este neapărat nul. În unele cazuri, doar clauza respectivă este eliminată, iar restul contractului rămâne valabil. Cu toate acestea, dacă clauza nulă este esențială pentru contract, întregul contract poate fi declarat nul.

Când ar trebui să consult un avocat în legătură cu un contract nul?

Ar trebui să consulți un avocat dacă:

  • suspectezi că un contract pe care l-ai semnat este nul sau cealaltă parte menționează intenția sa de a declara contractul nul.
  • ai fost parte într-un contract care a fost declarat nul și dorești să îți recuperezi prejudiciile.
  • vrei să închei un contract și dorești să te asiguri că este valabil din punct de vedere juridic.

Am semnat un contract de închiriere pentru un apartament, dar am aflat că proprietarul nu este de fapt proprietarul legal al imobilului. Pot cere anulare contract de închiriere?

Dacă proprietarul nu este titularul dreptului de proprietate asupra apartamentului, contractul de închiriere este, de principiu, nul. Obiectul contractului (apartamentul) nu poate fi închiriat de o persoană care nu are drept de dispoziție asupra acestuia.

Există însă cazuri în care o persoană care nu este proprietarul apartamentului, poate avea dreptul să îl închirieze sau să transmită dreptul de folosință sub altă formă.

Am cumpărat o mașină de la o persoană care mi-a prezentat un certificat de înmatriculare fals. Pot cere anulare contract de vânzare auto?

Da. Dacă certificatul de înmatriculare este fals, contractul de vânzare-cumpărare este nul, deoarece obiectul contractului (mașina) nu poate fi vândut cu acte false. Poți solicita restituirea banilor și anularea tranzacției de vânzare auto.

Am încheiat un contract de prestări servicii cu o firmă pentru renovarea unui apartament, dar nu a fost specificat clar ce lucrări vor fi efectuate. Este contractul valabil?

Un contract fără detalii clare despre serviciile care urmează să fie prestate poate fi declarant nul, dacă obiectul său lipsește și nu poate fi determinat. Depinde însă de restul clauzelor contractuale și de circumstanțele în care a fost semnat contractul.

Adaugă o recenzie

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Shopping Cart