Asociațiile non-profit sunt entități juridice care reprezintă un instrument important pentru organizarea și promovarea proiectelor sociale, educaționale, culturale, umanitare sau profesionale. În România, atât persoanele fizice, cât și cele juridice pot opta liber pentru înființare ONG, sub forma unei asociații sau fundații. Înțiintarea unui ONG ajută la dezvoltarea unor activități de interes general, comunitar sau în interes propriu al membrilor fondatori, dar fără scop patrimonial.
Cadrul legal aplicabil pentru înființare ONG este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 – actul normativ care stabilește pașii și condițiile de funcționare.
Cuprins
1. Înființare ONG: exprimarea unui drept constituțional
1.1. Ce este dreptul la liberă asociere?
Dreptul la liberă asociere reprezintă posibilitatea oricărei persoane fizice sau juridice de a se alătura altor persoane pentru a urmări un scop comun. Acest drept fundamental este garantat atât de Constituția României, cât și de tratatele internaționale la care România este parte, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În contextul înființării unui ONG, dreptul la liberă asociere permite crearea de asociații și fundații care pot desfășura activități sociale, culturale, educaționale sau umanitare fără scop patrimonial. În România, acest drept este consacrat de articolul 40 din Constituție, care prevede că cetățenii se pot organiza liber în partide politice, sindicate, asociații, fundații sau alte forme de organizare.
Pentru cei interesați de procedura de înființare ONG sau de pașii legali pentru înființarea unei asociații non-profit, Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 stabilește cadrul legal necesar, reglementând înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor și fundațiilor, astfel încât acestea să poată desfășura activități în mod transparent și organizat.
1.2. Ce presupune dreptul la liberă asociere?
Dreptul la liberă asociere presupune mai multe aspecte esențiale pentru persoanele care doresc înființare ONG sau a unei asociații non-profit:
Libertatea de a constitui asociații și organizații
Orice persoană fizică sau juridică poate iniția și înregistra o asociație sau fundație, respectând condițiile prevăzute de lege. Această libertate este fundamentală pentru cei care doresc înființare ONG sau dezvoltarea unei organizații non-profit, oferind cadrul legal necesar pentru desfășurarea activităților sociale, culturale, educaționale sau umanitare.
Libertatea de aderare și retragere
Niciun individ nu poate fi obligat să facă parte dintr-o asociație sau fundație împotriva voinței sale. Aceasta înseamnă că înscrierea într-un ONG se realizează doar voluntar, pe baza consimțământului liber, fiind un principiu de bază pentru înființare ONG.
În același timp, orice membru are dreptul de a se retrage din organizație în orice moment, fără a suporta sancțiuni sau consecințe juridice. Această libertate garantează un mediu transparent și democratic pentru funcționarea organizațiilor non-profit, asigurând că deciziile și implicarea membrilor reflectă real voința și angajamentul lor.
Respectarea libertății de aderare și retragere este esențială pentru succesul și credibilitatea ONG-urilor, oferind un cadru legal clar în procedura de înființare a unei asociații non-profit și în gestionarea membrilor pe parcursul activității organizației.
Dreptul la autonomie
Asociațiile și fundațiile își stabilesc propriile reguli de organizare și funcționare, în conformitate cu legea. Nu trebuie să existe ingerințe nejustificate din partea statului. Autonomia permite organizațiilor non-profit să își dezvolte proiectele și să gestioneze resursele într-un mod flexibil, eficient și transparent, esențial pentru succesul oricărui ONG.
1.3. Limitările dreptului la liberă asociere
Deși dreptul la liberă asociere este un principiu fundamental în România, acesta nu este absolut. Statul poate impune anumite restricții pentru a proteja ordinea publică, securitatea națională, sănătatea publică sau drepturile altor persoane. Cadrul legal este esențial și pentru cei care procedează la înființare ONG, deoarece organizațiile non-profit trebuie să respecte limitele legale pentru a funcționa corect și legal.
Practic, nu pot fi înregistrate asociații sau fundații care au scopuri contrare legii, promovează violența, discriminarea sau alte activități ilegale.
Aceste restricții nu afectează însă dreptul de a iniția organizații non-profit legitime. Ele asigură doar că procedura de înființare ONG respectă regulile de legalitate și siguranță socială. În plus, respectarea acestor limite contribuie la menținerea unui mediu transparent și responsabil pentru toate ONG-urile, protejând atât membrii, cât și beneficiarii proiectelor implementate.
1.4. Înființare ONG: interes general, colectiv sau personal nepatrimonial
✅ Interes general
Atunci când vorbim despre înființare ONG cu scop de interes general, ne referim la organizații care desfășoară activități ce au un impact asupra întregii societăți. Scopul acestora este de a îmbunătăți condițiile de viață pentru cât mai multe persoane, prin inițiative precum protecția mediului, promovarea drepturilor omului, susținerea educației sau a sănătății publice. Astfel de proiecte contribuie la progresul social și economic și sunt esențiale pentru dezvoltarea unei societăți echilibrate și responsabile.
🔍 ONG-urile cu scop de interes general urmăresc activități care aduc beneficii întregii societăți. Exemple concrete includ:
- organizații care luptă pentru protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice;
- fundații care promovează drepturile omului și egalitatea de șanse;
- asociații care sprijină educația prin burse și programe școlare;
- ONG-uri dedicate sănătății publice, de exemplu campanii de prevenție sau donarea de echipamente medicale.
Aceste inițiative contribuie la dezvoltarea socială și economică și reprezintă o motivație solidă pentru înființare ONG cu impact larg.
✅ Interesul unor colectivități
Unele ONG-uri sunt create pentru a răspunde nevoilor unor grupuri specifice: comunități locale, categorii vulnerabile sau grupuri profesionale. De asemenea, anumite organizații reprezintă interesele profesiilor sau domeniilor de activitate, facilitând schimbul de cunoștințe, promovarea bunelor practici și dezvoltarea profesională în comunitățile vizate.
🔍 Exemple relevante sunt:
- înființatre ONG pentru sprijinirea copiilor aflați în dificultate sau a persoanelor cu dizabilități;
- organizații care oferă servicii pentru vârstnici sau grupuri marginalizate;
- ONG-uri profesionale care reprezintă interesele unei categorii de specialiști, precum asociațiile de arhitecți sau cadre medicale, facilitând schimbul de experiență și bune practici.
Acest tip de organizație arată cum înființarea unui ONG poate răspunde nevoilor unui segment precis al societății.
✅ Interes personal nepatrimonial
În cazul interesului personal nepatrimonial, membrii unei asociații urmăresc un scop comun fără a urmări obținerea unui profit. Aceasta poate include promovarea hobby-urilor, sprijinirea cercetării științifice sau protejarea anumitor drepturi și interese comune. Asociațiile de acest tip oferă un cadru organizat în care persoanele cu preocupări similare pot colabora, dezvoltând proiecte comune și consolidând comunitatea din care fac parte.
Spre deosebire de ONG-uri, firmele de tip SRL au ca scop principal obținerea de profit pentru asociați.
🔍 Exemple de asemenea ONG-uri sunt:
- asociații culturale care promovează artele sau tradițiile locale;
- grupuri care sprijină cercetarea științifică sau proiectele educaționale;
- organizații dedicate protecției anumitor drepturi sau inițiative comunitare, cum ar fi cluburi sportive, grupuri de drumeții sau colecționari pasionați.
Procedura de înființare ONG oferă un cadru legal și organizat pentru membrii care doresc să colaboreze și să dezvolte proiecte comune într-un mod responsabil și eficient.
2. Cum înființez o asociație non-profit (ONG)?
2.1. Cerințe generale pentru înființarea unei asociații non-profit (ONG)
Înființare ONG: aspecte generale
O asociație non-profit (ONG) este o entitate juridică de drept privat, constituită prin acordul a cel puțin trei persoane, cu scopul de a desfășura activități de interes general, comunitar sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor săi. Spre deosebire de societățile comerciale, un ONG nu urmărește obținerea de profit, ci promovează inițiative care aduc valoare comunității și susțin dezvoltarea socială, culturală sau profesională.
Înființare ONG: numărul minim de membri fondatori
Pentru înființarea unui ONG în România, este necesar ca asociația să fie constituită de cel puțin trei persoane fizice sau juridice. Acești membri fondatori trebuie să convină asupra structurii asociative și asupra modului în care organizația va funcționa și acționa. Acordul lor se reflectă în documentul oficial al asociației – statutul ONG-ului – care stabilește reguli clare de organizare și conducere.
Înființare ONG: scop nepatrimonial
Un ONG trebuie să aibă un scop nepatrimonial, ceea ce înseamnă că nu poate distribui profit membrilor săi. Spre deosebire de firmele comerciale, care sunt orientate către profit, asociațiile non-profit sunt concepute pentru a promova interese generale ale comunității sau grupurilor specifice pe care le reprezintă. Aceasta este o condiție esențială pentru procedura de înființare ONG și pentru funcționarea sa legală.
Înființare ONG: patrimoniu inițial
La fel ca societățile comerciale, o asociație non-profit trebuie să dispună de un patrimoniu inițial, constituit din aportul fondatorilor, conform statutului. Acesta poate fi sub formă de bani sau bunuri în natură, inclusiv imobile. În cazul aportului în natură, este obligatorie forma autentică a statutului pentru a asigura validitatea juridică a patrimoniului și protecția membrilor ONG-ului.
Înființare ONG: sediu
Fiecare ONG trebuie să aibă un sediu social clar stabilit. Acesta poate fi un imobil proprietate personală a unuia dintre fondatori sau utilizat printr-un contract de închiriere sau comodat, cu acordul proprietarului. Stabilirea sediului social este un pas obligatoriu în înființarea unui ONG și asigură existența unui punct de referință legal pentru organizație și pentru relațiile cu autoritățile.
Înființare ONG: statutul asociației non-profit
Statutul asociației non-profit este documentul fundamental, echivalentul actului constitutiv al unui SRL. Statului unui ONG trebuie redactat și semnat de membrii fondatori și reglementează organizarea, funcționarea, drepturile și obligațiile membrilor.
Redactarea corectă a statutului este esențială în procedura de înființare a unui ONG, iar un model de statut de pe Rontract poate fi comandat pentru a facilita conformitatea legală și funcționarea transparentă a asociației.
2.2. Pașii pentru înființare ONG
✅ Alegerea denumirii și rezervarea acesteia
Primul pas în înființarea unui ONG este alegerea unei denumiri unice și rezervarea acesteia la Ministerul Justiției, procedură diferită de cea a firmelor de tip SRL care se înregistrează la Registrul Comerțului. Este necesar să completezi o cerere de verificare a disponibilității și să achiți taxa administrativă aferentă. Rezervarea denumirii garantează că viitoarea asociație non-profit va funcționa sub un nume unic și protejat legal.
✅ Descarcă modelul de statut ONG de pe Rontract
Statutul reprezintă documentul fundamental al organizației și trebuie să conțină informații esențiale, precum: denumirea și sediul asociației, scopul și obiectivele acesteia, structura organizatorică și atribuțiile organelor de conducere, drepturile și obligațiile membrilor, precum și reguli privind patrimoniul și administrarea acestuia. Statutul corect redactat este indispensabil pentru procedura de înființare a unui ONG și poate fi comandat de pe platforme specializate, cum ar fi Docs & Deeds.
✅ Deschiderea unui cont bancar și depunerea patrimoniului inițial
Pentru ca ONG-ul să fie funcțional și legal recunoscut, este necesară deschiderea unui cont bancar pe numele asociației. În acest cont se depune patrimoniul inițial al organizației, conform statutului. Patrimoniul poate include contribuții în bani sau în natură, inclusiv bunuri imobile, care, dacă sunt aportate, trebuie autentificate la notar.
✅ Depunerea dosarului la instanța competentă
După completarea documentelor, dosarul de înființare se depune la judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul social al ONG-ului. Dosarul trebuie să conțină: cererea de înscriere, statutul asociației, dovada sediului social, dovada patrimoniului inițial, dovada rezervării denumirii, copii ale actelor de identitate ale membrilor fondatori și declarațiile pe proprie răspundere. În funcție de natura patrimoniului inițial, unele documente, precum statutul cu aport imobiliar, pot necesita autentificarea la notar.
✅ Soluționarea cererii de către instanță
Judecătoria verifică documentele depuse și se pronunță printr-o hotărâre de admitere sau respingere a cererii de înființare ONG. Acest pas asigură că toate condițiile legale sunt îndeplinite și că organizația poate funcționa în mod transparent și legal.
Obținerea certificatului de înscriere și înregistrarea fiscală
Odată ce cererea este admisă, asociația non-profit primește certificatul de înscriere. Ulterior, trebuie să obțină codul de identificare fiscală de la ANAF, pentru a putea desfășura activități legale, a gestiona patrimoniul și a beneficia de avantajele fiscale prevăzute de lege pentru ONG-uri.
3. Alte tipuri de asociții non-profit
Pe lângă asociațiile și fundațiile reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, există și alte entități juridice de tip non-profit, cu un statut diferit și reglementări speciale. Este important de menționat că partidele politice, sindicatele și cultele religioase nu intră sub incidența legislației generale privind înființarea ONG-urilor, fiind guvernate de legi proprii care stabilesc condițiile specifice de înființare, organizare și funcționare.
Partidele politice
Partidele politice sunt reglementate prin Legea partidelor politice nr. 14/2003 și au ca principal obiectiv participarea la viața politică, influențarea procesului decizional la nivel național și local și reprezentarea cetățenilor în instituțiile publice. Ele funcționează pe baza unui statut propriu și trebuie să respecte reguli stricte privind finanțarea, transparența și organizarea internă. Spre deosebire de asociațiile și fundațiile non-profit, partidele politice pot primi subvenții de la bugetul de stat și pot candida la alegeri pentru obținerea reprezentării în organele publice.
Sindicatele
Sindicatele sunt reglementate de Legea dialogului social nr. 367/2022 și au ca scop principal protejarea drepturilor și intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor. Acestea pot negocia contracte colective de muncă, organiza proteste și greve și au un rol esențial în reprezentarea angajaților în relația cu angajatorii și autoritățile publice. Spre deosebire de asociațiile non-profit, sindicatele pot impune anumite obligații membrilor, cum ar fi plata cotizațiilor și participarea la acțiuni sindicale.
Cultele religioase
Cultele religioase sunt reglementate de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Acestea reprezintă structuri organizate în jurul unei credințe religioase și au dreptul să desfășoare activități specifice de cult, educație religioasă și asistență spirituală. În contrast cu asociațiile și fundațiile, cultele religioase pot primi sprijin financiar din partea statului și beneficiază de un statut juridic aparte, recunoscut printr-o procedură distinctă
4. Reguli privind funcționarea asociației non-profit (ONG)
După înființare ONG, asociația trebuie să respecte o serie de obligații legale și administrative pentru a funcționa legal și eficient. Aceste obligații sunt esențiale pentru menținerea statutului juridic al asociației, evitarea sancțiunilor și creșterea credibilității în fața autorităților și a partenerilor.
4.1. Obligații legale și fiscale
După înființare ONG, o asociație non-profit trebuie să respecte toate obligațiile legale și administrative, pentru a-și menține statutul juridic și a evita sancțiunile. Chiar dacă scopul principal nu este profitul, ONG-ul poate desfășura activități economice secundare, care trebuie înregistrate în contabilitate și raportate către ANAF.
Asociația trebuie să întocmească bilanțuri anuale, să țină evidența veniturilor și cheltuielilor, să depună declarațiile fiscale și, în cazul angajaților, să plătească contribuțiile sociale și impozitele aferente salariilor. Sponsorizările și donațiile trebuie utilizate exclusiv în scopul declarat, iar evidența lor clară contribuie la transparența organizației.
4.2. Respectarea activităților economice
ONG-urile pot desfășura activități economice pentru a-și susține obiectivele, dar aceste activități trebuie să fie menționate în statut și să fie direct legate de scopul principal al asociației. Veniturile obținute nu pot fi distribuite membrilor, ci reinvestite în proiectele organizației.
Activitățile economice trebuie să respecte reglementările fiscale, inclusiv plata impozitului pe profit dacă veniturile depășesc limitele legale. Contabilitatea trebuie să facă distincția clară între veniturile din donații, sponsorizări și activități economice, asigurând transparență și corectitudine în gestionarea resurselor.
4.3. Respectarea transparenței și raportării
Transparența este esențială pentru credibilitatea ONG-ului. Organizațiile non-profit trebuie să întocmească și să publice rapoarte anuale de activitate, care să includă sursele de finanțare, cheltuielile și proiectele realizate.
ONG-urile care primesc finanțare publică sau donații substanțiale au obligații suplimentare de raportare și audit. De exemplu, organizațiile care primesc peste 100.000 de euro anual trebuie să publice un raport detaliat privind utilizarea fondurilor.
4.4. Respectarea statutului și regulamentelor interne
Fiecare ONG trebuie să funcționeze conform statutului și regulamentelor interne, care stabilesc organizarea, atribuțiile organelor de conducere, procedurile decizionale și drepturile și obligațiile membrilor. Respectarea acestor reguli asigură coerența deciziilor, evitarea conflictelor interne și buna guvernare a organizației.
4.5. Organizarea adunărilor generale
Adunarea generală a membrilor reprezintă organul suprem al ONG-ului. Aceasta trebuie convocată regulat, iar deciziile să fie luate prin vot conform statutului. Înregistrarea proceselor verbale și respectarea procedurilor conferă transparență și legalitate, consolidând încrederea membrilor și a partenerilor.
4.6. Gestionarea responsabilă a resurselor
Resursele financiare, materiale și umane trebuie gestionate cu responsabilitate și transparență. Cheltuielile trebuie documentate și utilizate exclusiv în scopul declarat al ONG-ului. O administrare corectă a resurselor crește încrederea partenerilor și membrilor și sprijină sustenabilitatea organizației.
4.7. Protecția datelor și drepturile angajaților
ONG-urile trebuie să respecte legislația privind protecția datelor personale ale membrilor și beneficiarilor, precum și drepturile angajaților. Aceasta include respectarea contractelor de muncă, salarizarea corectă și asigurarea condițiilor de securitate și sănătate în muncă.
5. Activități ale asociațiilor non-profit (ONG)
După înființare ONG, organizația poate desfășura o gamă largă de activități, respectând scopul nepatrimonial declarat în statut. Activitățile trebuie să fie legale, transparente și să contribuie la obiectivele sociale, educaționale, culturale sau umanitare ale organizației.
În cadrul activităților lor, ONG-urile pot încheia diverse tipuri de contracte juridice cu parteneri contractuali, fie persoane fizice, fie alte organizații. Aceste contracte reglează relațiile juridice între părțile implicate și asigură transparența și legalitatea colaborărilor. Printre cele mai frecvente tipuri de contracte pe care le încheie asociațiile non-profit se numără:
📌 Contracte de sponsorizare și parteneriate
ONG-urile pot semna contracte de sponsorizare cu companii sau alte entități care doresc să sprijine financiar un anumit proiect sau activitate. Aceste acorduri stabilesc obligațiile și beneficiile părților, precum și modul în care sponsorii vor fi menționați sau vor beneficia de promovare în cadrul proiectului.
📌 Contracte de prestări servicii
După înființare ONG, asociațiile non-profit pot încheia contracte de prestări servicii pentru a externaliza activități necesare implementării proiectelor sau desfășurării activităților organizației. Aceste contracte sunt utile pentru a accesa expertiză externă, pentru a economisi timp și resurse și pentru a asigura calitatea serviciilor oferite în cadrul proiectelor non-profit.
De exemplu, un ONG care organizează un eveniment caritabil poate încheia un contract cu:
- firme de catering – pentru a asigura servicii de alimentație și logistică în cadrul evenimentului. Acordul trebuie să stipuleze clar responsabilitățile furnizorului, termenele de livrare, plata și condițiile de anulare.
- agenții de publicitate sau copywriting – pentru promovarea evenimentului sau realizarea de materiale informative, campanii media și conținut online. Contractul trebuie să definească clar obiectivele proiectului, drepturile asupra materialelor produse și termenii de plată.
- servicii de logistică și transport – pentru transportul materialelor, echipamentelor sau documentelor necesare desfășurării activităților.
Aceste contracte trebuie întocmite în conformitate cu legislația civilă și fiscală, astfel încât să respecte regulile contabile și fiscale aplicabile ONG-urilor. Veniturile sau resursele utilizate prin astfel de contracte trebuie documentate și justificate în rapoartele financiare ale organizației.
Prin încheierea corectă a contractelor de prestări servicii, ONG-urile pot derula proiectele în mod eficient, asigurând transparență și conformitate legală, două elemente esențiale după înființare ONG.
📌 Contracte de colaborare
ONG-urile pot semna acorduri de colaborare cu alte organizații sau instituții, având scopul de a implementa proiecte comune sau de a desfășura activități în parteneriate strategice. Aceste contracte stabilesc termenii colaborării, responsabilitățile fiecărei părți și modalitățile de coordonare.
📌 Contracte de voluntariat
deși nu sunt considerată muncă salariată, activitatea de voluntariat este reglementată prin contracte specifice, care stipulează drepturile și obligațiile voluntarilor, precum și condițiile în care aceștia pot contribui la activitățile ONG-ului. De obicei, aceste contracte sunt mai simple, având ca scop protejarea ambelor părți implicate.
📌 Contracte de finanțare
După înființare ONG, organizațiile non-profit pot încheia contracte de finanțare pentru a susține și implementa proiectele lor. Aceste contracte sunt încheiate cu diferite tipuri de finanțatori, precum instituții publice, organizații internaționale, agenții de granturi sau fundații private, și stabilesc cadrul legal și administrativ pentru acordarea fondurilor.
Contractele de finanțare reglementează condițiile în care resursele financiare sunt puse la dispoziția ONG-ului, inclusiv modul de utilizare a acestora, termenii și obligațiile privind cheltuielile eligibile, precum și procedurile de decontare. Ele prevăd, de asemenea, modul de raportare a progresului proiectului, prezentarea rezultatelor, documentația necesară și eventualele penalități în cazul nerespectării clauzelor.
Pentru organizațiile non-profit, respectarea prevederilor contractelor de finanțare este esențială nu doar pentru legalitatea și transparența utilizării fondurilor, ci și pentru consolidarea credibilității în fața finanțatorilor și pentru accesul la finanțări viitoare. Înregistrarea clară a cheltuielilor și raportarea corectă a activităților derulate sunt practici obligatorii, menite să protejeze ONG-ul și să-i asigure sustenabilitatea pe termen lung, după înființare ONG.
